Hai să ne mândrim că suntem români !

10 comments
GȂNDURI, I'M ROMANIAN, OAMENI

Hai să ne mândrim că suntem români !

De-a lungul timpului, românii de peste hotare au stârnit numeroase controverse. Au fost sursa a numeroase ştiri în ziare, la televizor, bârfe și zvonuri. Iar reputația României nu a avut decât de suferit în urma acestora. În majoritatea țărilor europene afirmația “sunt român” reprezintă un handicap şi autoidentificarea ca cetățean român e percepută ca un motiv de ruşine pentru unii. Pe de altă parte, în alte colțuri ale lumii, aceeaşi afirmație nu reprezintă mare lucru…

În ultimii ani, economia țărilor din Europa de Est mai ales nu a fost deloc înfloritoare. Cu atât mai puțin cea a României. Șomaj în creștere, salarii mici, costuri ridicate. Iar corupția presărată peste toate acestea nu face decât să contureze rețeta perfectă a declinului, haosului sau disperării. În consecință, oamenii au început să emigreze. Unii pentru că nu mai puteau suporta corupția. Alții pentru că li se recunoşteau mai bine competențele peste hotare. Însă majoritatea a emigrat din pricina lipsei locurilor de muncă. Acum, sunt peste 2,3 milioane de români plecați. Și asta doar în Europa.

Din nefericire, cei mai mulți sunt nevoiți să facă munca de jos. Fie pentru că nu au studii superioare. Fie pentru că studiile lor superioare nu sunt recunoscute. Sau pentru simplul fapt că nu au suficientă experință. Într-adevăr, Universitatea din București nu are aceeași reputație precum Sorbona sau Oxford. Iar experiența nu se câștigă pe băncile școlii sau fiind în şomaj.

Pe lângă cei menționați mai sus, mai sunt şi oamenii care au o viață întreagă de experiență, care au avut o meserie bine determinată, însă, la un moment dat, dintr-un motiv sau altul, și-au pierdut slujba. Aceştia din urmă nu mai au avantajul vârstei, iar limba engleză e o necunoscută pentru ei. Pentru că pe vremea lor, în școli nu se învăța decât rusa. Dar în străinătate aceste motive şi explicații nu ajută prea mult. Toți sunt nevoiți să facă munca de jos.

În același timp însă, nu o să ascundem faptul că printre cele 2,3 de milioane de români mai există și răufăcători sau oameni de nimic. Care mint și fură. Care săvârșesc crime și alte lucruri ilegale, care sunt infiltrați în rețele de prostituție sau care fac trafic de droguri. Unele știri despre care ați auzit poate la un moment dat prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare sunt și adevărate. Nu putem să negăm acest lucru. Dar putem să afirmăm că aceste excepții nu ar trebui sa fie confundate cu regula, iar întreaga națiune românească nu ar trebui judecată sau privită prin prisma acestor oameni.

Străinii din Europa de Vest ar putea riposta pentru a-şi justifica postura în privința românilor spunând că pe teritoriul lor nu au întâlnit decât români care nu sunt neapărat exemple de urmat şi nu lasă o imagine tocmai pozitivă. Şi au tot dreptul să facă asta. Nu îi putem judeca pentru ceea ce văd pe străzi sau pentru că sunt influențați negativ de “ştirile” din păcate deseori foarte puțin flatante în ceea ce îi priveşte pe români, promovate însă de mass-media şi considerate ca fiind reprezentative sau importante.

Dar, cu toate acestea, cred că oricine s-ar afla în postura noastră (adică în postura unor oameni normali, nu prostituate, nu dependenți de droguri, nu oameni complet ignoranți), probabil că ar face ceea ce încercăm și noi să facem. Încercăm să schimbăm reputația României și să arătăm lumii că românii sunt de asemenea oameni educați, cultivați, deștepti, ambițioși, creativi sau talentați. Şi românii au realizări importante de care pot fi mândri. Sunt foarte mulți oameni deosebiți şi de calitate care ne pot reprezenta cu demnitate țara.

Așadar, având în vedere percepția deseori eronata a României, am decis să lansăm o serie de portrete și autoportrete ale românilor frumoși care inițiază și creează lucruri interesante atât în țară, cât și în afara granițelor. Pentru că sunt o mulțime de astfel de oameni. Unii dintre ei au creat branduri, asociații sau proiecte în România. Alții au decis să lucreze în afara țării sau să se implice în activități sau proiecte internaționale. Sunt atât de mulți români talentați peste tot în lume și chiar ar fi păcat să nu fie puși în valoare. Pentru că ei chiar merită cu adevărat să fie menționați pentru inițiativele, curajul sau aptitudinile lor.

Campania noastră, intitulată “I’m Romanian”, ar trebui stârnească, măcar puțin, un sentiment de mândrie față de tot ce e românesc. Și nu doar românilor. Românii nu au doar povești triste sau educație precară. Românii nu ar mai trebui să fie discriminați sau considerați “oameni răi” sau “țigani”. Împreună, hai să ajutăm lumea să descopere România, cu românii ei frumoşi, să îi înțeleagă mai bine şi să îi aprecieze. Pentru că nu suntem “mai puțin” oameni decât alții, iar valoarea noastră nu e inferioară.

Noi ne mândrim că suntem românce! Şi voi ?

I ' m Romanian

Andrada & Andreea

Click here to read the article in English

Advertisements
Posted by

About beautiful Romanians, interesting projects and fascinating landscapes Despre români frumoși, proiecte interesante şi locuri fascinante

10 thoughts on “Hai să ne mândrim că suntem români !”

  1. Pingback: Proud to be Romanians | HELLO ROMANIA

  2. Tema e veche, iar fudulia e o meteahnă la fel de veche care stimulează intens prostia şi orgoliul oamenilor. M-ar fi interesat mai mult să aflu dacă la francezi or fi articole cu titlul „Hai să ne mândrim că suntem francezi!” E ca şi cum nişte lucrători din metalurgie s-ar gândi brusc să spună: „Hai să ne mândrim că suntem metalurgişti!”. Românii nu au nevoie de „ştiri flatante”, iar reputaţia României nu este ceva ce se schimbă prin câteva exemple de contemporani cu ceva realizări, care n-au vreun impact semnificativ la nivel global. Reputaţia României se poate schimba numai prin conduita majorităţii covârşitoare a cetăţenilor ei. Degeaba zici că la noi se poate vizita şi admira Casa Poporului, dacă până să ajungi la ea, te buzunăresc vreo zece hoţi pe drumul de la aeroport până în centrul capitalei. Şi în Franţa sau Germania sunt răufăcători, prostituate şi criminali, însă reputaţia unei naţiuni se formează în funcţie de câţi răufăcători există la mia de cetăţeni. Un exemplu bun este Elveţia. Nu prea auzim de cetăţenii elveţieni şi de realizările lor, dar Elveţia are o reputaţie bună, pentru că, în tăcerea ei, Elveţia şi cetăţenii ei nu deranjează. Dacă cetăţenii românii nu ar deranja alte naţiuni, pe teritoriul lor, atunci România ar avea o reputaţie bună. Creaţiile artistice sau tehnice ale unor cetăţeni români nu pot şterge nelegiuirile făcute de o mulţime de alţi cetăţeni români pe teritoriul altor state. Asta este realitatea! Poate să vină mâine un cetăţean român şi să inventeze cel mai performant laser din lume. Reputaţia României şi a cetăţenilor ei nu devine automat mai bună, iar aprecierea se cuvine strict individului care a inventat laserul respectiv. Aşa că, în loc să se fudulească cu realizările altor compatrioţi, fiecare cetăţean român ar trebui să se comporte cât mai corect şi cât mai legal pe teritoriul străin şi pe teritoriul naţional. Numai aşa naţiunea ar putea avea o reputaţie mai bună, acasă şi în lume.

    Dar parcă văd că acest site se va ocupa cu promovarea unor indivizi anume, poate din cercul apropiat de prieteni, care ar fi pretinse valori ale societăţii româneşti, dacă nu cumva nişte valori universale. V-aş spune că reputaţia României nu se face nici cu fudulia, nici cu brandingul amăgitor, nici cu likeurile din Facebook, nici cu texte de autoflatare care să stimuleze sentimentul de apartenenţă la vreun strat elitist. Şi nu, în nici un caz reputaţia unei naţiuni nu se îmbunătăţeşte prin prezentarea ca valori indiscutabile a unor cetăţeni români care sunt creatori de bluze, genţi şi mobilier. Asemenea creatori sunt sute de mii, poate chiar milioane în lume, începând cu desenatorii din Montmartre şi terminând cu designerii de tricouri din Shanghai.

    Sper că acest comentariu va fi publicat şi că nu veţi dovedi că alţi români îngrădesc libertatea de exprimare a altora, în condiţiile în care exprimarea este mai mult decât decentă. O să adaug rezultatul la reputaţia naţiunii române şi, evident, o să fac public acest rezultat.

    Liked by 1 person

    • Bună! Mulțumim pentru curajul, implicarea și răbdarea de a scrie acest comentariu. E foarte important să ȋți exprimi opinia ȋn contextul actual. Nu știm exact ce anume a declanșat reacția relativ negativă la inițiativa noastră, dar am dori totuși să clarificăm unele aspecte.
      Ideea campaniei “I’m Romanian” nu este aceea de a flata anumite persoane apropiate nouă, nici de a face vreo favoare cuiva anume ȋn scopul unor beneficii materiale. Este o inițiativă 100% benevolă al cărei scop este acela de a face cunoscut lumii faptul că romȃnii nu reprezintă o populație de indivizi care știu doar să “deranjeze” cum spui tu foarte frumos, ci că ȋn această țară sunt și alți oameni talentați, cu diverse competențe și abilități, nu neapărat mai bune sau mai deosebite decȃt cele de care dau dovadă și alte națiuni, dar care sunt totuși comparabile.
      Peste granițe nu se știu foarte multe lucruri despre Romȃnia, iar “veștile” care circulă evidențiază deseori doar aspecte legate de corupție, violență, crimă, incultură, etc. Noi dorim astfel să ameliorăm puțin imaginea mediatică prezentȃnd, tocmai, oameni din diferite domenii care se implică și fac lucruri frumoase, nu neaparat excepționale, dar care merită menționate pentru că nu mulți romȃni sunt antreprenori.
      Incercăm așadar să creem o rețea de profesionali romȃni ȋn țară și ȋn afară care doresc eventual să comunice, să intre ȋn legătură unii cu alții și eventual să dezvolte alte proiecte pe viitor care să animeze societatea romȃnească atȃt la nivel socio-cultural, cȃt și economic.
      Cu siguranță e nevoie ca fiecare om să se comporte corect și fiecare să participe la nivel individual la ameliorarea imaginii țării, dar trebuie să ȋncepem de undeva cȃndva. Noi dorim așadar, cu mic cu mare, să ne exprimăm și să arătăm că și romȃnii sunt capabili să gȃndească, să creeze, să lucreze, că nu e neapărat periculos să vii ȋn Romȃnia, că ai ce vedea, ce cumpăra, ai cu cine vorbi.
      Într-adevăr creațiile unora nu șterg nelegiuirile altora, dar măcar nu vor fi cunoscute doar inițiativele nedemne. Nu dorim să creem “știri flatante” sau să ne “fudulim” peste măsură, ci să ȋmpărtășim cu cei din jurul nostru ceea ce știm noi ca romȃni să facem. Nu sunt poate ceasuri de calitate elvețiană, nu sunt poate articole vestimentare și accesorii de standing italian, nu sunt poate vinuri și brȃnzeturi ca ȋn Franța, dar e bine totuși să putem arăta lumii ce știm și ne place să facem și să nu acceptăm fără să zicem/ facem nimic să ni se lipească pe frunte eticheta de hoți/violatori/drogați șamd.
      Nu pretindem că deținem valori universale, dar dorim ca romȃnii să ȋși poată exprima identitatea și să poată să spună ce anume apreciază ȋn cultura romȃnească, ȋn ce se regăsesc, spre ce tind, ce ȋi atrage, sau dimpotrivă ce apreciază mai puțin. Dorim tocmai să ȋncurajăm libertatea de exprimare pentru ca, la un moment dat, Romȃnia să fie asociată cu niște idei, valori, noțiuni care nu sunt neapărat negative și ȋi sunt proprii. Destinul romȃnesc e ȋn mȃinile noastre, noi trebuie să ne exprimăm, nu să ȋi lăsăm pe alții care nu ne cunosc să o facă; noi toți, ȋmpreună, trebuie să definim specificul romȃnesc și să ȋl comunicăm ȋn jurul nostru pentru a ȋi motiva și pe apropiații noștri să se manifeste, să se motiveze și să pășească pe urmele altora sau să inoveze.

      Like

      • E bine că mi-aţi răspuns şi că nu vă feriţi de un dialog sincer. O să fac şi eu câteva clarificări în ce priveşte comentariul meu. Am intuit încă de la început că această „campanie” este o iniţiativă benevolă şi că nu presupune beneficii materiale. Numai că beneficiile nu sunt întotdeauna materiale, iar prezentarea unor persoane în media se face astăzi pe diferite canale şi pe bază de interese ori simpatii. Unul dintre interese îl reprezintă umplerea programului, a blogului, a revistei etc. cu subiecte, chiar dacă ele nu au o valoare notabilă. Această practică produce o distorsionare a valorilor prin prezentarea ca notabilă a unei creaţii comune, cu nimic mai presus de alte sute de creaţii similare şi fără vreun impact major în cultură, în economie sau în viaţa oamenilor. Am observat că intenţia este să alegeţi persoanele „care se implică şi fac lucruri frumoase, nu neapărat excepţionale, dar care merită menţionate pentru că nu mulţi români sunt antreprenori”. Dacă persoanele respective creează lucruri frumoase care merită menţionate, deşi nu sunt excepţionale, atunci prezentarea implică nişte riscuri. Va trebui să aplicaţi criterii foarte riguroase în baza cărora să stabiliţi că o persoană sau o creaţie a devenit notabilă şi că ea trebuie prezentată public. Este necesară o judecată estetică validă, o judecată de gust cu o presupusă valabilitate universală, pentru a putea justifica prezentarea publică a unei persoane sau a unei creaţii. Ca exemplu, dacă prezentaţi creatoarea unor brăţări din piele ca o persoană notabilă (o româncă talentată) pentru că a reuşit să confecţioneze şi să vândă astfel de brăţări, atunci prezentarea este nejustificată. Asemenea creatori sunt sute în ţară, iar antreprenoriatul pe care îl presupuneţi nu este nici el ceva notabil. Este nevoie de altceva care să justifice titlul de român talentat sau cel de creaţie notabilă. Bineînţeles, puteţi prezenta pe oricine sau orice creaţie fără nici un risc cu condiţia să menţionaţi că prezentarea respectivă este o alegere pur subiectivă, fără să reprezinte cumva o valoare de nivel naţional sau local. Atunci nu e nevoie de nici o judecată de gust cu valenţe universale. Dacă optaţi pentru a prezenta persoana ori creaţia respectivă ca având o valoare de nivel naţional sau mondial sau ca fiind reprezentativă pentru România şi pentru români, atunci este necesar să aplicaţi criterii de evaluare riguroase, tocmai pentru a nu duce în derizoriu creaţiile româneşti. Ca să mă înţelegeţi, dacă, de pildă, aţi prezenta brăţările din piele ale unei creatoare ca fiind reprezentative pentru români sau pentru antreprenoriatul din România, adică ar reprezenta vârful creaţiilor româneşti, atunci aţi face un deserviciu României, prezentând ceva comun ca fiind frumos şi deosebit. Dacă brăţările respective s-ar vinde în toată lumea, iar cifra de afaceri ar fi de cel puţin un milion de euro, atunci faptul ar fi notabil. Altfel, nu.

        Să vorbim puţin şi despre antreprenoriatul la români. În primul rând, a fi antreprenor în România pare ceva dezirabil, o concepţie venită pe linia clişeului „vreau să am şi eu afacerea mea şi să fiu patron”, corelată cu lipsa oricărei alte viziuni de întreţinere personală. Să notăm că a fi antreprenor solicită nişte abilităţi cu mult peste medie, ba chiar excepţionale în mediul de afaceri din România. Dacă veţi studia problema antreprenoriatului în România (unde nu există o tradiţie în acest sens), veţi observa că succesul unei afaceri proprii depinde foarte mult de conexiunile pe care le ai (binecunoscutele pile, cunoştinţe şi relaţii – ca instrumente ilegitime de progres personal). Statul român, pe de altă parte, nu are măsuri de stimulare eficientă a antreprenoriatului, iar corupţia şi birocraţia excesivă sufocă până la urmă orice iniţiativă nesusţinută de varii compromisuri şi relaţii. Poate reuşiţi să faceţi un studiu aprofundat al antreprenorilor de succes şi să determinaţi dacă succesul lor (atât cât e) s-a bazat exclusiv pe efortul personal, fără compromisuri, pile, cunoştinţe şi relaţii. Dacă apelaţi la statistică, ea va arata că o afacere personală se stinge în doi-trei ani din cauza barierelor pe care le-am amintit. Dacă mai faceţi în viitor interviuri cu diverşi „antreprenori”, una dintre întrebări ar trebui să fie: „Cât de mult s-a bazat sau se bazează afacerea dv. pe pile, cunoştinţe şi relaţii?” Dacă antreprenorul respectiv va fi sincer, veţi avea răspunsuri surprinzătoare. Există şi excepţii, dar acelea sunt date, evident, de oameni care posedă abilităţi excepţionale sau care au creat produse ori servicii de excepţie, în adevăratul sens al cuvântului, care se impun pe piaţă.

        Despre partea finală a răspunsului dv. Eu cred că românii îşi exprimă identitatea zilnic. Nu cred că îi opreşte cineva. De altfel, nu cred că românii trebuie să demonstreze cuiva că ei sunt şi altceva decât hoţi, drogaţi sau violatori. Orice om cu mintea întreagă află, dacă vrea să afle, că românii fac şi bine şi rău, ca şi cetăţenii oricărui alt stat. Aşa cum am spus anterior, problema e cu imaginea de ansamblu, care este dată de conduita majorităţii cetăţenilor sau de majoritatea faptelor cetăţenilor români pe teritoriul unui stat străin. Dacă credeţi că vă puteţi implica atât de mult în „destinul românesc”, atunci nu prezentarea lucrurilor frumoase sau a oamenilor care creează lucruri frumoase trebuie să vă preocupe, ci educarea pe un alt palier a cetăţenilor români. După cum poate ştiţi, dv. prezentaţi un lucru frumos, în timp ce primele trei televiziuni ale ţării prezintă la ştiri (la ora 17 în special) vreo zece fapte abominabile comise de cetăţeni români. Aşa se transmite ideea că normalitatea, viaţa de zi cu zi la români, cuprinde asemenea fapte a căror săvârşire nu mai este atât de ieşită din comun şi, în consecinţă, nici atât de blamabilă. Poate intuiţi: educarea cetăţenilor români şi conduita bună a majorităţii se face şi prin alte metode, dintre care cea mai eficientă pare să fie sancţionarea penală severă a conduitei ilegale. Aţi scris: „Noi dorim aşadar, cu mic cu mare, să ne exprimăm şi să arătăm că şi românii sunt capabili să gândească, să creeze, să lucreze, că nu e neapărat periculos să vii în România, că ai ce vedea, ce cumpăra, ai cu cine vorbi.” Orice străin cu minte ar trebui să ştie sau să deducă măcar că „şi românii sunt capabili să gândească, să creeze, să lucreze” etc. Aşa cum şi eu, fără să cunosc prea multe despre Republica Democrată Congo, ştiu că în această ţară sunt oameni capabili să gândească, să creeze, să lucreze etc. Cred că e un fapt universal. Altfel, este admirabil că doriţi să vă implicaţi în „destinul românesc”, însă o asemenea întreprindere cere foarte multă experienţă, atenţie şi realism.

        Like

        • Bună !

          Am luat cunoștință de gȃndurile tale, dar avem impresia că așteptările și criticile menționate s-ar ȋndrepta mai degrabă pe bună dreptate poate ȋnspre instituții și publicații cunoscute, de anvergură. Le consideram relativ severe pentru un blog creat de două romȃnce simple a căror motivație este aceea de a crea un spațiu de discuție deschis și de a prezenta Romȃnia așa cum o vedem noi, și de a ȋmpărtăși cu cei din jur aspectele culturii romȃnești pe care le apreciem. Nu suntem și nici nu avem pretenția de a fi critici de artă cu “o judecată estetică validă” ce ar avea “valabilitate universală”. Nu suntem un jurnal național, nu avem autoritate. Alegerile noastre nu pot fi așadar decȃt subiective. Persoanele, brandurile, inițiativele pe care le vom prezenta nu sunt selectate pe baza unor reguli riguroase create de vreun comitet special și nu iau ȋn considerare cifra de afaceri. Criteriile și demersurile noastre sunt simple : interacționăm cu romȃnii și străinii din jurul nostru, ne informăm ȋn legătură cu inițiativele și oamenii dinamici care doresc să participe la dezvoltarea economică și/sau socio-culturală a Romȃniei, apoi ȋi contactăm, iar cu cei care acceptă invitația de a răspunde ȋntrebărilor noastre vorbim mai pe ȋndelete despre ideile și proiectele lor, iar apoi publicăm rezultatul. Nu dorim neapărat să dăm exemple de romȃni de succes ce cȃștigă foarte bine, cȃt mai ales să ȋncurajăm inițiativele celor care se zbat să miște o pietricică undeva și nu privesc cu negativism acerb și pasivitate cronică spre ziua de mȃine. Unii dintre oamenii despre care vom vorbi au mai apărut poate ȋn presă, la tv, pe alții nu ȋi cunoaște poate mai nimeni, dar asta nu are importanță. Noi dorim să oferim romȃnilor posibilitatea de a se exprima și a vorbi despre ei și despre pasiunile și gȃndurile lor, ȋn speranța că acest lucru ȋi va dinamiza și invita la reflecție și pe cei din jur. Fiecare este ȋnsă liber să reacționeze cum dorește (ȋn limita bunului simț), să ne urmărească sau nu campania, să ne citească sau nu articolele, să intre ȋn contact cu noi sau nu, să dorească eventual să scrie un articol pe o temă anume, etc. Ideea de “valoare absolută” ne displace de altfel pentru că, pȃnă la urmă, realitatea fiecăruia este foarte subiectivă și percepțiile diferă de la om la om, iar fiecare are dreptul să ȋși exprime părerea și gusturile personale fără a critica sau agresa pe cei din jur sau a fi, la rȃndul lui, criticat.

          Cȃt despre condiția antreprenorului romȃn sau modalitățile prin care a reușit sau nu să pună o afacere pe picioare, adevărul este că fiecare a făcut cum a știut și crezut mai bine. Cum spui foarte bine, “nu există o tradiție ȋn acest sens” și de aceea ne este foarte greu să ȋi criticăm pe cei care totuși au reușit să creeze ceva cu mȃinile lor, chiar dacă nu este vorba despre un produs / serviciu excepțional ce se impune ca unic pe piață. Poate au avut ajutor din partea apropriaților, poate nu. Nu trebuie neapărat generalizat totul și condamnați cu toții. De asemenea, nu credem că doar ‘genialii’ trebuie susținuți. Nu suntem aici să judecăm antreprenorii existenți sau să le dăm peste mȃnă, cȃt mai ales să discutăm cu ei, să le ȋnțelegem motivațiile profunde și proiectele pentru viitor cu speranța – naivă poate – de a impulsiona tocmai statul romȃn să dezvolte politici de ȋncurajare a antreprenoriatului, descurajȃnd astfel corupția pe care o blamăm (dar care exista totuși peste tot ȋn lume). De altfel, nu intenționăm să prezentăm doar antreprenori, cȃt și alți romȃni activi și implicați ȋn destinul lor. Cum am putea de asemenea să prezentăm și cazuri mai ‘disperate’. Ceea ce dorim noi să punctăm e că nu suntem aici ca o autoritate care sancționează sau premiază, ci mai mult ȋn calitate de cetățean observator-actor care nu se multumește doar să vadă și să audă o anumită realitate, păstrȃnd-o pentru sine fără a face nimic, dar care discută cu cei din jur despre ce vede și ce aude și despre ideile de dezvoltare viitoare pe care le are. Nu avem vreo culoare politică și nu dorim de altfel să ne lansăm ȋn astfel de dezbateri. Putem spune ȋnsă cu tărie că suntem optimiste și ȋncrezătoare că o atitudine pozitiva nu poate fi decȃt benefică.

          În sfȃrșit, referitor la reputația romȃnilor, din experiența noastră peste granițe și ȋn urma numeroaselor interacțiuni avute cu naționalități diverse de ani de zile, nu putem decȃt să confirmăm faptul că, din păcate, doar veștile proaste și aspectele negative circulă și par foarte multe. Iar din punctul nostru de vedere, aceste ‘știri’ nu sunt reprezentative pentru ȋntreg poporul. Și străinii, sincer, după ce aud doar vorbind de rău de Romȃnia, nu sunt neapărat motivați să ȋși petreacă timpul liber prețios făcȃnd anchete personale să descopere exemple concrete de aspecte pozitive și să se convingă pe ei ȋnșiși că merită să meargă ȋn Romȃnia. De aceea, noi am luat decizia să prezentăm și o altă fațetă a țării, așa cum o vedem noi, cu oamenii pe care ȋi ȋntȃlnim, cu locurile pe care le vizităm, cu proiectele care sunt ȋn dezvoltare. Poate nu e de ajuns ceea ce facem, poate nu are nicio importanță, dar aceasta e soluția pe care am găsit-o noi și asta putem face noi la nivelul nostru. Nu suntem profesori să dăm lecții altora și să ȋi educăm. Dorim doar să comunicăm viziunea noastră asupra Romȃniei, o țară ȋn fază de dezvoltare (așa cum au fost și alte țări ȋn trecut și cum vor mai fi și altele ȋn viitor), și să discutăm deschis și pașnic cu cine dorește despre ce reprezintă astăzi identitatea și realitatea romȃnească.

          Mulțumim pentru ȋnțelegere !

          Like

          • Înţeleg ceea ce spuneţi şi apreciez maniera în care îmi răspundeţi. Apreciez şi afirmaţia dv. că sunteţi două românce simple şi că alegerile dv. sunt unele subiective. Aş putea să mai discut multe dintre afirmaţiile dv. din ultimul răspuns, dar cred că este mai bine să nu o fac. Nu am intenţia să vă critic fiecare cuvânt. O să închei, totuşi, spunându-vă că un blog public nu este un jurnal personal, nu este nici conversaţie privată, nici strigătul unui nebun pe stradă. Opiniile propagate prin intermediul blogului au scopul de a convinge cititorii de un anumit punct de vedere, de bunul exemplu al unui individ. Ca să convingi, îţi trebuie argumente, repere, valori. Ca să „încurajezi” iniţiativele celor care se zbat, trebuie să te raportezi la un anume deziderat şi, din nou, la argumente, la repere şi la valori. După mine, nu poţi să iei orice persoană şi să o dai ca exemplu lumii fără să ai argumente substanţiale. Simplul argument al desfăşurării unei activităţi de către persoana în cauză nu este suficient, pentru că, altfel, ar trebui să prezentaţi activitatea oricărei croitorese de cartier, care şi ea, în felul ei, face antreprenoriat. Iată că, din acest dialog, mi-a venit şi o idee foarte bună: ar fi foarte utilă şi interesantă crearea unui blog în care să fie prezentat, săptămânal, un om simplu – nea Ion, grădinarul din Balta Albă, sau tanti Maria, croitoreasa de lângă parcul Cişmigiu. Oameni uitaţi, care n-au parte de branding şi de publicitate. Poveştile lor ar fi, vă asigur, cel puţin la fel de interesante ca ale românilor care propăşesc prin străinătate sau care îşi fac publicitate pe Facebook. Demersul ar fi şi mai nobil, dată fiind condiţia acelor oameni simpli, care nu sunt invitaţi la evenimente fastuoase, lansări de colecţii ori produse şi petreceri cu şampanie.

            Acum sper să înţelegeţi că există o contradicţie între afirmaţia dv. că doriţi „doar” să comunicaţi viziunea dv. asupra României şi scopul unui blog, declarat ori nedeclarat. Eu nu doresc să comunic lumii viziunea mea despre România şi nu mi-am propus să deschid un blog pentru acest scop. Dar mă interesează ca oamenii să nu fie abătuţi de la realitate, înşelaţi, minţiţi sau vrăjiţi, dacă vreţi, cu jumătăţi de adevăr. Nici eu nu sunt profesor, dar pot ajuta oamenii cu ceea ce ştiu întru îndreptarea lor pe un drum mai bun. Aşa s-ar ajunge şi la un mai fast „destin românesc”, la o Românie cu o reputaţie mai bună şi la nişte români cu o viaţă mai fericită. Vă spun acest lucru pentru că aţi afirmat că doriţi să vă implicaţi în destinul românesc. E o ţintă aflată foarte sus, iar eu trebuie să îmi amintesc de afirmaţia dv. că sunteţi două românce simple şi că alegerile dv. sunt unele subiective. Sper ca subiectivismul dv. să nu fie bazat doar pe simpatii, cunoştinţe şi planuri de ascensiune profesională ori propăşire personală prin publicitate deghizată în articole de prezentare a unor români pretinşi valoroşi. Să nu uitaţi niciodată că a face publicitate unei mediocrităţi înseamnă a susţine mediocritatea şi a vătăma reputaţia României, mai ales atunci când publicitatea sau prezentarea pe care o faceţi e una care nu are la bază reguli riguroase.

            Liked by 1 person

            • Mulțumim pentru îndrumări şi sugestii. Vom ține cont de ele şi ne vom permite pe viitor să prezentăm şi alți oameni simpli, un “nea Ion, grădinarul din Balta Albă, sau tanti Maria, croitoreasa de lângă parcul Cişmigiu” 😉 . O seară frumoasă !

              Liked by 1 person

  3. Pingback: Hai să ne mândrim că suntem români ! « CER SI PAMANT ROMANESC

  4. Pingback: I’m Romanian – Ana Puşcă, româncă |

  5. Pingback: I’m Romanian – Maria Dermengiu, româncă |

Leave a comment

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s